Condiţiile climatice joacă un rol deosebit de important în construcţiilor pasive atât în ceea ce priveşte necesarul de energie pentru încălzire cât şi în ceea ce priveşte sarcina termică. Media temperaturilor lunare exterioare precum şi radiaţiile solare pe orizontală şi în cele patru direcţii principale sunt înglobate pentru fiecare oraş din fiecare zonă climatică a României. Consumul energetic al unei clădiri depinde de factori externi şi de factori interni. Factorii externi sunt parametrii climatici caracteristici ai amplasamentului: temperatura aerului, viteza vântului, însorirea, umiditatea aerului. Proiectarea construcţiilor şi a instalaţiilor aferente se face pe baza unor valori medii statistice ale parametrilor climatici, corespunzătoare unei anumite perioade a anului (zi, lună, sezon de încălzire), valori obţinute în urma unor durate de observare de zeci de ani. Aceste valori convenţionale sunt standardizate în SR 4839 şi SR 1907-1, pentru temperatura aerului şi viteza vântului, în STAS 6648/2, pentru însorire, umiditatea şi temperatura aerului. Utilizând datele climatice se poate face simularea comportării clădirii în condiţiile climatice date şi se pot formula concluzii referitoare la necesarul de energie pentru încălzire. Astfel, utilizând o proiectare compactă, o izolaţiei termică continuă şi fără punţi termice şi o orientare către sud, pentru a beneficia la maxim de aporturile solare se poate face o optimizare a casei pasive astfel încât necesarul pentru încălzire să nu depăşească 15 kWh/m2a. Necesarul pentru încălzire se poate calcula dupa doua metode – metoda anuală şi metoda lunară. Necesarul anual pentru încălzire se calculează în conformitate cu normele europene EN 13790 [DIN EN ISO 13790]. Sunt luate în calcul, pierderile energetice prin transmisie şi ventilaţie precum şi câştigurile solare şi aporturile energetice interne (oameni, instalaţii). Metoda lunară presupune o balanţă energetică pentru fiecare lună în parte. Corelaţia dintre temperatură şi radiaţia solară este crucială pentru proiectarea casei pasive, deoarece pentru clădirile care se bazează pe câştigurile, aporturile solare într-o proporţie destul de mare, sarcina termică nu va fi îndeplinită pe perioadele cele mai reci ci mai degrabă pentru situaţiile mai blânde, previzibile. De asemenea, se pot întâlni neconcordanţe în datele climatice care influenţează în mod negativ simulările dinamice. Cel mai indicat ar fi să se folosească date climatice măsurate iar pentru scenariile pesimiste se vor folosi date climatice generate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu