Acest blog este dedicat eficientei energetice in constructii. Daca ne dorim o societate sustenabila trebuie sa avem in vedere investitiile in cladirile inteligente. Acestea au un rol vital in dezvoltarea durabila si eficienta a societatii in care traim. De aceea imi doresc sa imparatasim idei, cunostinte, ganduri, opinii despre cum putem reduce consumul de energie atat in cladirile in care locuim cat, mai ales, in cladirile pe care le construim.
marți, 4 octombrie 2011
A 8-a editie a zilei internationale dedicata caselor pasive
In fiecare an puteti vizita o serie larga de cladiri, de la cladiri rezidentiale pana la cladiri de birouri, proiectate de diversi arhitecti si utilizand o larga varietate de solutii constructive.
In functie de regiunea in care optati sa vizitati aceste case pasive, veti putea participa la diferite workshop-uri, sesiuni de informare, cursuri pentru utilizarea programului de calcul PHPP, etc
Mai multe informatii gasiti la http://passiv.de/
luni, 25 iulie 2011
Apollo11
duminică, 24 iulie 2011
Deutsche Welle: Romania este pe cale sa devina un paradis al energiei eoliene
luni, 18 iulie 2011
Birourile Administratiei financiare norvegiene vor deveni casa pasiva
duminică, 17 iulie 2011
16 candele
Sursa IPHM Magazine
sâmbătă, 9 iulie 2011
Reabilitarea in standard pasiv cu paie?
Adevărata problemă cu care se confruntă o mare parte din America de Nord şi Marea Britanie este sa izolam ceea ce avem, mai degrabă decât sa construim o cladire noua deoarece nu avem neaparata nevoie de case noi in aceasta perioada. Balotul de paie are o valoare R scăzută, astfel încât pentru a obtine o buna izolare termica trebuie sa fie prea gros pentru o utilizare la interior. Nu insa si la exterior. Multe case sunt termoizolate cu polistiren expandat. De ce nu le-am putea izola cu paie?
luni, 4 iulie 2011
Frankfurt - lider in casa pasiva
sâmbătă, 2 iulie 2011
Izolarea si etanseizarea unei case pasive
marți, 28 iunie 2011
marți, 21 iunie 2011
luni, 20 iunie 2011
duminică, 19 iunie 2011
Premiul arhitectural pentru casa pasiva
Volumul ilustrat ‘’Primul premiu architectural pentru casa pasiva-finalistii’’ documenteaza cei 10 castigatori si 14 finalisti care au ajuns in etapa finala a concursului din 2010. Volumul a fost publicat de Institutul de Case Pasive cu sprijinul Ministerului Federal al Transpoturilor, Constructiilor si Dezvoltarii Urbane-Germania (Berlin) . 50.000 de exemplare au fost publicate.’’ Rezultatele concursului organizat de Institutul de Case Pasive arata ca un standard ridicat de eficienta energetica si de arhitectura de calitate nu se exclud reciproc. Dimpotriva, acestea se pot completa reciproc intr-un mod exceptional’’, afirma ministrul federal german. Dr. Peter Ramsauer in prefata volumului.
‘’Casa pasiva se concentreaza asupra detaliilor structurale ramanand constienta de fiecare stil arhitectural, astfel cum reiese foarte frumos din acest volum’’, adauga prof.dr. Wolfgang Feist.
Institutul de Case Pasive distribuie gratuit copii ale volumului catre toti cei interesati singurele costuri fiind cele de transport si manipulare. Pentru informatii suplimentare si comenzi va puteti adresa la info@passivehouse-international.org
Casa pasiva si zonarea climatica
luni, 13 iunie 2011
Factori de confort termic
· Producţia de căldură a corpului uman, căldura metabolică, căldura cedată, termoreglarea reprezintă factorii de bază care influenţează echilibrul termic al corpului uman. Căldura produsă de corp depinde de nivelul activităţii depuse şi este influenţată de vârstă, sex, etc. Căldura cedată de corp depinde de îmbrăcăminte şi de ceilalţi factori termici.
· Îmbrăcămintea are o influenţă deosebită asupra senzaţiei de confort. Izolaţia termică dată de o ţinută vestimentară se caracterizează prin rezistenţele termice ale elementelor îmbrăcămintei, care variază în limite foarte largi. În tabelul A sunt prezentate rezistenţele termice pentru diferite combinaţii de haine (ASHRAE).
Tabel A. Valori ale rezistenţei termice pentru haine Rh
Combinaţia de haine | Clo | m2K/W |
Om dezbrăcat | 0 | 0 |
Pantaloni scurţi | 0,1 | 0,018 |
Haine pentru climat tropical (subţiri) | 0,3 | 0,047 |
Haine de vară (îmbrăcăminte uşoară) | 0,5 | 0,078 |
Salopetă de lucru | 0,8 | 0,124 |
Haine de interior pentru iarnă | 1,0 | 0,155 |
Costum | 1,5 | 0,233 |
1 clo reprezintã o persoanã în repaus care se simte confortabil la 21°C (50% umiditate relativã a aerului, viteza aerului fiind de 0,01 m/s). Exemplu de calcul a rezistenţei termice a ansamblului de haine: cămaşă cu mânecă scurtã 0,19 clo + lenjerie 0,04 clo + pantaloni scurţi 0,11 clo + şosete 0,02 clo + încălţăminte uşoarã 0,02 clo = 0,38 clo.
duminică, 12 iunie 2011
Factori de confort termic
· Viteza aerului interior w. Este un factor foarte important pentru organismul uman, deoarece aerul stagnant într-o incintă creează o senzaţie înăbuşitoare. Activitatea fizică poate creşte deplasarea aerului, astfel încât viteza aerului poate fi corectată pentru a ţine cont de nivelul confortului termic personal prin activitate fizică. Sensibilitatea la viteza aerului interior este foarte diferită la oameni şi dependentă de starea sănătăţii, sex, vârstă, îmbrăcăminte, anotimp;
· Umiditatea relativă a aerului interior φi se defineşte ca raportul dintre presiunea parţială a vaporilor de apă şi presiunea de saturaţie la o anumită temperatură şi presiune. φi influenţează schimbul de căldură al unei persoane cu mediul înconjurător prin evaporarea transpiraţiei la suprafaţa pielii. La temperaturi ale aerului interior mici, cedarea de căldură prin evaporare este mai scăzută, deci umiditatea relativă a aerului interior are o influenţă mai mică. La temperaturi ale aerului mai mari şi la activităţi fizice intense, creşterea umidităţii relative are o influenţă mare asupra schimbului de căldură între om şi mediul ambiant. Umidităţi relative ale aerului interior mai mari de 70%, la temperaturi coborâte ale aerului exterior, favorizează apariţia condensatului pe suprafaţa interioară a pereţilor exteriori, în lipsa unei izolări termice corespunzătoare.
joi, 9 iunie 2011
Factori de confort termic
· Temperatura medie de radiaţie a suprafeţelor delimitatoare Tmr are o influenţă mai mare decât temperatura aerului interior asupra modului în care persoanele pierd dau primesc căldură din mediul înconjurător. Pielea omului absoarbe aproape la fel de multă energie ca un obiect negru mat. Valoarea temperaturii medie de radiaţie determină mărimea schimbului radiant de căldură al omului cu mediul ambiant. Se poate calcula ca media ponderată a temperaturilor pereţilor, ferestrelor, plafonului, pardoselii şi a corpurilor de încălzire din incintă cu formula (manual de ventilare):
, [oC], (1.1)
unde Ti - temperatura fiecărei suprafeţe luate în considerare în oC, i=1..n, Sn – suprafaţa luată în considerare în m2, n – numărul de suprafeţe radiante. Temperatura medie a pereţilor incintei trebuie să fie apropiată de temperatura aerului interior. Temperatura medie de radiaţie este în mod indirect influenţată de tipul de sistem de încălzire utilizat. Aceasta înseamnă, că pentru o anume incintă, echipată cu sisteme de încălzire diferite, temperatura rezultantă va fi diferită.
miercuri, 8 iunie 2011
Casa pasiva si confortul termic
Noţiunea de confort termic implică atât microclimatul dintr-o încăpere, cât şi factori de natură psihologică şi mentală. Realizarea unui confort termic adecvat este foarte importantă, deoarece afectează întregul moral uman. Chiar dacă organismul uman se adaptează la mediul înconjurător prin strategii adaptive de genul îmbrăcare, dezbrăcare, schimbare de poziţie, mutarea în alte zone din incintă de alt nivel termic, etc., acestea nu sunt de durată. Se defineşte confortul termic rezonabil (reasonable confort) atunci majoritatea este satisfăcută. HSE consideră 80% dintre ocupanţii unei incinte o limită rezonabilă pentru un număr minim de oameni care trebuie mulţumiţi de confortul termic creat. Din aceste considerente, în proiectarea clădirilor, principalul factor de care se ţine seama este realizarea confortului termic pentru factorul uman. Evaluarea confortului este subiectivă şi include satisfacţia, acceptarea, caracterul plăcut sau reacţii negative.
Confortul termic este afectat de procesele de conducţie, convecţie, radiaţie, precum şi de pierderile de căldură prin evaporare. Mediul termic interior este influenţat de şase parametrii, denumiţi factori de confort termic:
· Temperatura aerului interior Ti, care reprezintă cel mai comun indicator al confortului termic. Se defineşte ca temperatura aerului din jurul corpului uman, la distanţă faşă de radiaţia surselor de căldură. Variaţiile chiar foarte reduse ale acestei temperaturi sunt sesizate imediat de organismul uman. Această temperatura este considerată ca valoare medie, ce trebuie reconsiderată în funcţie de cazul analizat. Pentru un individ normal îmbrăcat, cu o activitate fizică uşoară este prezentată în figura 58 o zonă de confort admisă. (Manual ventilare). În funcţie de valoarea acesteia se determină consumurile de energie pentru încălzire, respectiv răcire. Temperatura aerului interior trebuie să fie mai ridicată în încăperile în care oamenii se găsesc în repaus sau desfăşoară o activitate uşoară şi trebuie să fie mai scăzută acolo unde activitatea desfăşurată este mai intensă;
marți, 7 iunie 2011
Confortul termic
sâmbătă, 4 iunie 2011
Protectia termica
Protecţia termică se referă la totalitatea măsurilor menite la determinarea reducerii cuplajului termic între interiorul şi exteriorul clădirii: termoizolarea pereţilor şi acoperişului, ferestre termoizolante, reducerea punţilor termice, etanşeizare, compactare, ventilaţie cu recuperare de căldură. În majoritatea situaţiilor, aceste măsuri facilitează obţinerea şi menţinerea unor temperaturi constante şi confortabile ale mediului interior locuit.
Balanţa energetică a pereţilor şi a acoperişului
Balanţa energetică a unei clădiri se referă la: suma pierderilor de căldură (de ex. prin tavan, pereţi exteriori şi ferestre) să fie egală cu suma aportului de căldură (de ex.: din încălzire solară pasivă, încălzire internă sau activă).
O ecuaţie foarte simplă corespunzătoare fluxului de căldură(termic) printr-un perete, de exemplu, este:
q=UAΔT,
unde U este transmitanţa termică a peretelui, A este aria corespunzătoare şi ΔT reprezintă diferenţa de temperatură dintre cele doua zone.
marți, 31 mai 2011
Casa pasiva
duminică, 29 mai 2011
Coeficientul de conductivitate termică
Majoritatea materialelor de construcţie, cu excepţia celor compacte (metale, sticlă etc.), au o structură capilar–poroasă, alcătuită din cavităţi şi schelet rigid, ce poate lega apa sub diferite forme, la presiuni mai mici decât cele de saturaţie din afara corpurilor. De asemeni, aerul şi apa migrează prin reţeaua de capilare şi pori. În consecinţă, căldura se transmite concomitent sub mai multe forme:
· conducţie în scheletul solid şi în amestecul aer – apă din cavităţi;
· convecţie locală a aerului şi apei datorită diferenţelor de temperatură între feţele opuse ale pereţilor cavităţii;
· schimburi repetate de fază (evaporări, condensări) în cavităţi.
În aceste condiţii este deosebit de dificilă evaluarea cantitativă a acestor fenomene pe baza unor relaţii simple. Ca urmare, aprecierea coeficientului de conductivitate termică, în aşa fel încât să reflecte complexitatea proceselor de transfer termic, nu se poate efectua decât experimental, determinându-se un coeficient echivalent, ce depinde de o multitudine de factori:
λechiv=f(T,U, gradT, gradU,d...)
unde:
T – temperatura absolută;
U – umiditatea materialului;
grad T, grad U – gradienţii de temperatură şi de umiditate;
d – grosimea materialului.
Coeficientul de conductivitate termică λ (sau, mai scurt, conductivitatea termică) reprezintă o caracteristică termofizică de bază a fiecărui material şi depinde, în cazul general, de natura şi starea materialului, de temperatură şi de presiune. Pentru materialele de construcţie curent folosite, acest coeficient are valori cuprinse între 0,04...3,0 W/mºC (cu excepţia metalelor).
În Tabelul 1 sunt redate valorile coeficientului de conductivitate termică pentru câteva materiale de construcţii des întâlnite.
Conductivitatea termică variază direct proporţional cu densitatea materialului. Din acest motiv materialele uşoare (polistirenul, vata minerală) au un coeficient λ mai mic şi deci proprietăţi de izolare termică mai bune. De asemeni, coeficientul de conductivitate variază direct proporţional cu umiditatea (deoarece conductivitatea apei este considerabil mai mare – de cca. 20 de ori – decât cea a aerului), deci un material va avea proprietăţi izolatoare mai bune cu cât va fi mai uscat.
Tabel 1. Coeficientul de conductivitate termică
Nr. crt. | Material | λ (W/mºC) |
1 | Polistiren expandat | 0.044 |
2 | Vată minerală | 0,042 ... 0,05 |
3 | Lemn | 0,17...0,41 |
4 | Zidărie din b.c.a. | 0,25...0,34 |
5 | Zidărie din cărămizi cu goluri verticale | 0,46...0,75 |
6 | Zidărie din cărămizi pline | 0,8 |
7 | Beton armat | 1,62...2,03 |
8 | Oţel | 58,0 |
9 | Aluminiu | 220,0 |
marți, 24 mai 2011
Transferul termic în construcţii
Fizica construcţiilor are ca obiect studiul proceselor care se desfăşoară între mediul exterior şi cel interior (delimitat de construcţie), în scopul adoptării unor măsuri de protecţie care să conducă la asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţilor omului, respectiv a condiţiilor de igienă şi confort, iar pentru clădiri cu alte destinaţii decât cele de locuit, a condiţiilor favorabile unor procese specifice.
Funcţie de parametrul de confort avut în vedere în mod preponderent, fizica construcţiilor cuprinde o serie de capitole de bază: higrotermica, ventilarea naturală, acustica, iluminatul natural.
Deşi toate laturile fizicii construcţiilor sunt importante, higrotermica necesită o atenţie deosebită, deoarece se ocupă de aspecte esenţiale privind condiţiile de muncă, destindere sau odihnă ale oamenilor.
Higrotermica este o ramură a fizicii construcţiilor în cadrul căreia sunt studiate acele fenomene şi caracteristici ale clădirilor ce au în vedere satisfacerea cerinţelor de viaţă ale oamenilor şi în special protecţia contra agenţilor climatici: variaţii de temperatură şi de umiditate, vânt, ploaie, zăpadă etc. Astfel, sunt investigate procesele de transfer de masă şi căldură în construcţii, respectiv transmisia vaporilor de apă (higro) şi a căldurii (termo) prin elementele de construcţii, precum şi efectele pe care aceste procese le au asupra condiţiilor de microclimat interior, a condiţiilor de igienă şi confort, a durabilităţii şi a caracteristicilor fizice ale elementelor.
Prin transfer de căldură se înţelege procesul spontan, ireversibil de propagare a căldurii în spaţiu, reprezentând schimbul de energie termică între corpuri, sau regiuni ale aceluiaşi corp, ca rezultat al diferenţei de temperatură dintre acestea. Transferul de căldură este un transfer de energie între sisteme fizico–chimice sau între diferitele părţi ale aceluiaşi sistem, în cadrul unei transformări în care nu se efectuează lucru mecanic.
Ştiinţa transferului de căldură are ca preocupare procesele în care energia termică la parametri mai ridicaţi este transformată în energie termică la parametri mai coborâţi. În mod curent, parametrul cu care se apreciază calitatea căldurii este temperatura, privită ca o măsură globală a intensităţii proceselor care determină energia internă a unui corp.
Schimbul de căldură respectă cele două principii fundamentale ale termodinamicii.
· Principiul I al termodinamicii, care exprimă legea conservării energiei:
„Dacă într-un sistem izolat termic, schimburile de căldură se desfăşoară fără reacţii chimice, fără fenomene electromagnetice sau de disociere şi fără deplasări de mase, cantitatea de căldură a sistemului rămâne constantă, oricare ar fi schimburile termice dintre părţile sale componente.”
- Principiul al II-lea al termodinamicii, care stabileşte sensul natural al propagării căldurii, întotdeauna de la zona cu temperatură mai ridicată către zona cu temperatură mai coborâtă:
„Dacă într-un sistem izolat termic, distribuţia temperaturilor este neuniformă, vor avea loc schimburi de căldură, aceasta scurgându-se din regiunile cu temperatură ridicată spre cele cu temperatură joasă, până la completa nivelare a temperaturilor sistemului.”
Practic, transferul de căldură este prezent într-o măsură mai mare sau mai mică în majoritatea domeniilor tehnicii actuale, iar importanţa lui este în continuă creştere. Legile transferului termic controlează modul în care căldura se transmite prin elementele exterioare ale clădirilor (anvelopa), proiectarea şi funcţionarea unei extrem de mari varietăţi de aparate şi instalaţii industriale etc.
Se poate afirma că obiectivele generale ale studiului transferului de căldură sunt constituite de găsirea metodelor şi procedeelor de frânare a acestui fenomen în cazul elementelor de izolare termică, sau de intensificare în cazul unor instalaţii de diverse tipuri.
Clădirile trebuie să satisfacă anumite cerinţe de confort, pentru îndeplinirea cărora mărimile fizice ce caracterizează microclimatul încăperilor nu trebuie să depăşească anumite limite. De exemplu, temperatura interioară în clădirile de locuit trebuie să fie minim 20 ºC iarna şi maxim 26 ºC vara, umiditatea relativă cca. 35...70% iarna şi 60% vara, viteza maximă de mişcare a aerului interior 0.2 m/s.