A 8-a editie a zilei internationale dedicata caselor pasive

Evenimentul se desfasoara in perioada 11-13 noiembrie 2011 si este la a 8-a editie. In cadrul evenimentului aveti posibilitatea de a vizita proiecte finalizate sau in constructie. Puteti interactiona cu locuitorii casei pasive, puteti schimba informatii, opinii, pareri, puncte de vedere cu privire la experienta ocuparii unei case pasive. Veti putea vedea si simti cum functioneaza o casa pasiva, daca puteti sau nu sa deschideti ferestrele (mitul ferestrelor casei pasive), cum functioneaza sistemul de ventilatie, cat de silentios este si cat de comfortabil este mediul interior al acestei constructii.
In fiecare an puteti vizita o serie larga de cladiri, de la cladiri rezidentiale pana la cladiri de birouri, proiectate de diversi arhitecti si utilizand o larga varietate de solutii constructive.
In functie de regiunea in care optati sa vizitati aceste case pasive, veti putea participa la diferite workshop-uri, sesiuni de informare, cursuri pentru utilizarea programului de calcul PHPP, etc
Mai multe informatii gasiti la http://passiv.de/

Apollo11

Apollo 11 este o fascinanta casa studio proiectata de Parra + Edwards Arquitectos şi este situata într-o pădure frumoasă în La Reia, Santiago, Chile. Potrivit arhitecţilor,numele proiectului derivă din asemănarea cladirii cu o navă care a aterizat într-o pădure, fără să o atinga deloc şi care va lăsa, de asemenea, padurea intacta la plecarea sa. Casa este menita să funcţioneze ca un atelier de arhitectura, un studio de inregistrari si o sala de repetitii pentru muzica acustica si electrica. Este o capsulă care sustine viaţa membrilor echipajului său, o familie de arhitecţi şi muzicieni. Reşedinţă constă din două niveluri, fiecare dintre ele maximizand privelistea pe care acest minunat sit le are de oferit.

Cu un design interior spectaculos, familia care locuieste aici,este invitata sa cree

ze şi sa fie un martor activ al unui peisaj de o extraordinara frumusete : "In interiorul navei,locuitor

este un oaspete, un spectator tăcut al naturii si al pădurii în toate dimensiunile sale, ca un echipaj temporar al unei capsule, conştient de statutul sau într-un loc care le aparţine lor, dar care nu este proprietatea lor ". Cu siguranta, ceva care da de gandit atunci cand proiectezi o casa, atat de catre arhitecti cat si de catre viitori locatari.

Sursa: freshome.com

Deutsche Welle: Romania este pe cale sa devina un paradis al energiei eoliene

Romania are in prezent cel mai mare parc eolian de uscat din Europa. Energia eoliana este in plina expansiune in aceasta tara slab dezvoltata economic, dar investitorii raman ingrijorati de lipsa unor reglementari clare. Cu toate acestea, cu ajutorul vanturile puternice si al sprijinului acordat de stat, Romania este pe cale sa devina un paradis al energiei eoliene, scrie Deutsche Welle.

In anul 2008, guvernul de la Bucuresti a convenit asupra unei legi de promovare a energiilor regenerabile, lege care a fost publicata in Monitorul Oficial, noteaza DW . Insa, Comisia Europeana trebuie sa aprobe aceste planuri, deoarece acestea reprezinta ajutoare de stat. Cu toate acestea, documentul a fost trimis la Bruxelles abia in aceasta vara.Aceste intarzieri sunt o mare problema pentru potentialii investitori care doresc sa sprijine parcurile eoliene. "Ne lipseste un cadru juridic stabil. Multe companii au luate deja decizii de investitii foarte importante, deoarece legea a fost publicata in 2008. Dar acum, dupa ani mai tarziu, ea inca nu a fost aplicata”, spune Dana Duica, presedintele Asociatiei romane pentru energia eoliana.In ciuda acestor probleme de inceput, energia eoliana a cunoscut un boom enorm in Romania, una dintre tarile cel mai slab dezvoltate din punct de vedere economic din Uniunea Europeana, mai noteaza DW.Comparativ cu 2009, cand capacitatea instalata de energie eoliana a fost sub 20 megawati, ea va creste pana la 1000 megawati pana la sfarsitul anului 2011, potrivit Asociatiei Romane pentru Energie Eoliana.Mai mult de jumatate din capacitatea instalata de energie eoliana se afla la Tomis Team, in Dobrogea, in apropiere de litoralul Marii Negre. Parcul eolian este cel mai mare din Europa si a fost construit de intreprinderea ceha CEZ.Exista deja mai mult de 10 parcuri eoliene noi in Dobrogea, regiunea de coasta cu vant puternic din sud-estul Romaniei. Cei mai importanti investitori sunt Energias de Portugal (Portugalia) si Enel Green Power (Italia), insa multe alte companii occidentale spera sa faca investitii profitabile in sectorul romanesc al energiei eoliene. Verbund , cel mai mare grup austriac din domeniul energiei a inceput construirea unui parc eolian in apropiere de litoralul Marii Negre. Mai mult, firma spaniola Iberdrola doreste sa construiasca cel mai mare parc eolian de uscat din lume in aceasta regiune, cu o capacitate de 1.500 de megawati.Energia eoliana ar putea furniza energie electrica pentru un sfert din cele opt milioane de gospodarii din Romania, relateaza DW.Exista totusi si un alt pret ce trebuie platit, atunci cand e vorba de energia curata. Ecologistul Tamas Papp sustine ca unele dintre parcurile eoliene dauneaza biodiversitatii.Este important ca aceste parcuri sa fie plasate numai in regiuni in care nu exista cai importante de zbor pentru pasari migratoare, spune Papp, acesta fiind si motivul pentru care regiunea Dobrogea in apropiere de Delta Dunarii este o locatie nefavorabila, deoarece se afla sub una din caile de zbor cele mai importante pentru pasari in drumul lor spre Africa.

Solutia, potrivit ecologistului, ar fi oprirea turbinelor eoliene timp de cateva saptamani in fiecare an, astfel incat pasarile sa poata trece in siguranta.

Sursa: www.euractiv.ro

Birourile Administratiei financiare norvegiene vor deveni casa pasiva

Renovarea Birourilor Administratiei financiare norvegiene din Oslo vor atinge standardul casei pasive. Renovarea acestora va fi executata de doua firme, firmei AF revenindu-i primul contract. Acesta include lucrarile de demolare, reconstructia fatadei si a acoperisului. Lucrarile vor incepe in august 2011 si vor trebui finalizate pana in luna septembrie 2012. Valoare contractului este de 150 milioane NOK fara TVA. Astfel, birouril administratiei financiare norvegiene vor avea o mai mare eficienta in utilizarea spatiului. Constructia unor etaje noi se vor conecta cu alte cinic blocuri si vor crea un nou spatiu larg, deschis pentru public. Constructia va indeplini toate criteriile standardului de casa pasiva.

Sursa: Af Gruppen

16 candele

Cifra mai sus mentionata a fost evidentiata la a 15-a editie a Conferintei Internationale despre Casa Pasiva "eficienţă energetică în clădiri, standardul casei pasive". Articolul cu titlul ‘’ Casa pasiva ofera dovezi permanente ‘’ furnizeaza mai multe curiozitati despre conceptul de casa pasiva. La nivel european, 32.000 case pasive au dovedit deja că, consumul de energie şi emisiile de dioxid de carbon sunt reductibile cu 80-95%, în schimbul unor costuri minime suplimentare, asigurând în acelaşi timp un nivelul ridicat de confort. În prezent, există 32.000 case pasive în Europa, cu o suprafata utila de 13,9 milioane metri patrati. Acestea economisesc 175 milioane de euro din costurile anuale pentru energie necesara incalzirii si reduc emisiile de bioxid de carbon cu 200 de mii de tone. 800 dintre aceste cladiri au fost construite prin reabilitare, 17% din suprafata totala construita apartine constructiilor publice, 46.000 apartamente au fost construite la nivel european folosind o tehnologie sofisticata si confirmata de nenumarate ori. Cea mai veche casa pasivă din Darmstadt sărbătoreşte ziua de naştere cu numarul 20 in acest an. Casa pasiva este o adevărată strategie castigatoare: pe lângă crearea de valoare adaugata, utilizatorii şi investitorii câştiga prin costuri reduse de întreţinere şi de confort ridicat iar societatea câştigă prin diminuarea dependenţei de energie din import. Aceasta este cheia succesului - declară Prof. Dr. Wolfgang Feist, conferenţiar la Universitatea din Innsbruck şi lider al grupului de lucru pentru constructii eficiente energetic.

Sursa IPHM Magazine

Reabilitarea in standard pasiv cu paie?

Adevărata problemă cu care se confruntă o mare parte din America de Nord şi Marea Britanie este sa izolam ceea ce avem, mai degrabă decât sa construim o cladire noua deoarece nu avem neaparata nevoie de case noi in aceasta perioada. Balotul de paie are o valoare R scăzută, astfel încât pentru a obtine o buna izolare termica trebuie sa fie prea gros pentru o utilizare la interior. Nu insa si la exterior. Multe case sunt termoizolate cu polistiren expandat. De ce nu le-am putea izola cu paie?

Un exemplu in acest sens este casa pasiva S HOUSE din Aus

tria. Aceasta este o casa pasiva construita doar din materiale naturale, izolata la exterior cu paie, tencuita cu lu

t si acoperita la exterior cu lemn vopsit cu pigmenti naturali.

Beneficiile izolarii la exterior sunt bine cunoscute. Reducerea puntilor termice, nu exista probleme in ceea ce priveste grosimea termoizolatiei, se poate cuprinde toata anvelopa cladirii fara intreruperi. Exista insa si unele probleme cum ar fi conexiunile la acoperis, ferestrele (datorita pozitionarii se reduce lumina naturala).

Frankfurt - lider in casa pasiva

Al cincilea cel mai populat oraş al Germaniei, Frankfurt-am-Main, este foarte cunoscut pentru mediul multicultural, pentru centrele sale financiare şi de afaceri. Există, însă şi un alt domeniu în care oraşul străluceşte: dezvoltarea durabilă.Frankfurt-am-Main deţine recordul european de clădiri construite la standardele casei pasive: case, şcoli, creşe, săli de sport şi cladiri de birouri, pentru un total de 1.000 de clădiri pasive însumând peste 100.000 m². În prezent, în Frankfurt, toate clădirile deţinute de oraş trebuie să respecte standardele casei pasive, precum şi orice clădire construită pe parcele achizitionate de la municipalitate. În acest context eco-friendly, conducerea oraşului organizează la fiecare doi ani concursul "Green Building Frankfurt" . Pentru a câştiga un premiu, o clădire "Green Building", trebuie sa fie "inovatoare, sustenabilă şi excepţional de bine concepută". Printre câştigătorii din 2009 al "Green Building Frankfurt" : clădirile Scheffelstrasse proiectate de arhitectii Stefanie şi Hans-Dieter Tura © Michael Bender În 2009, 8 cladiri s-au distins. De la clădiri rezidenţiale până la clădiri de birouri, toţi erau pionieri ai construcţiilor durabile.

Frankfurt este în prezent în căutarea titlului pentru "clădirilor verzi" 2011! Pentru a afla mai multe despre acest premiu şi a arunca o privire la câştigătorii din 2009, 2010 vizitaţi site-ul web site+ul web al "Green Building Frankfurt" http://www.greenbuilding-award.de/

Sursa http://www.energy-cities.eu

Izolarea si etanseizarea unei case pasive

Pentru a reduce pierderile de caldura intr-o casa pasiva este imperios necesar sa rezolvam aceste probleme legate de izolare si etanseizare. In filmul de mai jos se prezinta o vizita la o casa pasiva certificata care a pus in aplicare, cu strictete, aceste principii.

Principiile Casei Pasive

Belgia: 30 apartamente in standard casa pasiva

Ce este casa pasiva?

Premiul arhitectural pentru casa pasiva

Volumul ilustrat ‘’Primul premiu architectural pentru casa pasiva-finalistii’’ documenteaza cei 10 castigatori si 14 finalisti care au ajuns in etapa finala a concursului din 2010. Volumul a fost publicat de Institutul de Case Pasive cu sprijinul Ministerului Federal al Transpoturilor, Constructiilor si Dezvoltarii Urbane-Germania (Berlin) . 50.000 de exemplare au fost publicate.’’ Rezultatele concursului organizat de Institutul de Case Pasive arata ca un standard ridicat de eficienta energetica si de arhitectura de calitate nu se exclud reciproc. Dimpotriva, acestea se pot completa reciproc intr-un mod exceptional’’, afirma ministrul federal german. Dr. Peter Ramsauer in prefata volumului.

‘’Casa pasiva se concentreaza asupra detaliilor structurale ramanand constienta de fiecare stil arhitectural, astfel cum reiese foarte frumos din acest volum’’, adauga prof.dr. Wolfgang Feist.

Institutul de Case Pasive distribuie gratuit copii ale volumului catre toti cei interesati singurele costuri fiind cele de transport si manipulare. Pentru informatii suplimentare si comenzi va puteti adresa la info@passivehouse-international.org

Casa pasiva si zonarea climatica

Condiţiile climatice joacă un rol deosebit de important în construcţiilor pasive atât în ceea ce priveşte necesarul de energie pentru încălzire cât şi în ceea ce priveşte sarcina termică. Media temperaturilor lunare exterioare precum şi radiaţiile solare pe orizontală şi în cele patru direcţii principale sunt înglobate pentru fiecare oraş din fiecare zonă climatică a României. Consumul energetic al unei clădiri depinde de factori externi şi de factori interni. Factorii externi sunt parametrii climatici caracteristici ai amplasamentului: temperatura aerului, viteza vântului, însorirea, umiditatea aerului. Proiectarea construcţiilor şi a instalaţiilor aferente se face pe baza unor valori medii statistice ale parametrilor climatici, corespunzătoare unei anumite perioade a anului (zi, lună, sezon de încălzire), valori obţinute în urma unor durate de observare de zeci de ani. Aceste valori convenţionale sunt standardizate în SR 4839 şi SR 1907-1, pentru temperatura aerului şi viteza vântului, în STAS 6648/2, pentru însorire, umiditatea şi temperatura aerului. Utilizând datele climatice se poate face simularea comportării clădirii în condiţiile climatice date şi se pot formula concluzii referitoare la necesarul de energie pentru încălzire. Astfel, utilizând o proiectare compactă, o izolaţiei termică continuă şi fără punţi termice şi o orientare către sud, pentru a beneficia la maxim de aporturile solare se poate face o optimizare a casei pasive astfel încât necesarul pentru încălzire să nu depăşească 15 kWh/m2a. Necesarul pentru încălzire se poate calcula dupa doua metode – metoda anuală şi metoda lunară. Necesarul anual pentru încălzire se calculează în conformitate cu normele europene EN 13790 [DIN EN ISO 13790]. Sunt luate în calcul, pierderile energetice prin transmisie şi ventilaţie precum şi câştigurile solare şi aporturile energetice interne (oameni, instalaţii). Metoda lunară presupune o balanţă energetică pentru fiecare lună în parte. Corelaţia dintre temperatură şi radiaţia solară este crucială pentru proiectarea casei pasive, deoarece pentru clădirile care se bazează pe câştigurile, aporturile solare într-o proporţie destul de mare, sarcina termică nu va fi îndeplinită pe perioadele cele mai reci ci mai degrabă pentru situaţiile mai blânde, previzibile. De asemenea, se pot întâlni neconcordanţe în datele climatice care influenţează în mod negativ simulările dinamice. Cel mai indicat ar fi să se folosească date climatice măsurate iar pentru scenariile pesimiste se vor folosi date climatice generate.

Factori de confort termic

· Producţia de căldură a corpului uman, căldura metabolică, căldura cedată, termoreglarea reprezintă factorii de bază care influenţează echilibrul termic al corpului uman. Căldura produsă de corp depinde de nivelul activităţii depuse şi este influenţată de vârstă, sex, etc. Căldura cedată de corp depinde de îmbrăcăminte şi de ceilalţi factori termici.

· Îmbrăcămintea are o influenţă deosebită asupra senzaţiei de confort. Izolaţia termică dată de o ţinută vestimentară se caracterizează prin rezistenţele termice ale elementelor îmbrăcămintei, care variază în limite foarte largi. În tabelul A sunt prezentate rezistenţele termice pentru diferite combinaţii de haine (ASHRAE).

Tabel A. Valori ale rezistenţei termice pentru haine R_h

Combinaţia de haine	Clo	m2K/W
Om dezbrăcat	0	0
Pantaloni scurţi	0,1	0,018
Haine pentru climat tropical (subţiri)	0,3	0,047
Haine de vară (îmbrăcăminte uşoară)	0,5	0,078
Salopetă de lucru	0,8	0,124
Haine de interior pentru iarnă	1,0	0,155
Costum	1,5	0,233

Obs. - ** Clo este reprezentarea numerică a rezistenţei termice a ansamblului de haine 1 clo = 0,155 m²K/W=0,18 m²h^oC/kcal.

1 clo reprezintã o persoanã în repaus care se simte confortabil la 21°C (50% umiditate relativã a aerului, viteza aerului fiind de 0,01 m/s). Exemplu de calcul a rezistenţei termice a ansamblului de haine: cămaşă cu mânecă scurtã 0,19 clo + lenjerie 0,04 clo + pantaloni scurţi 0,11 clo + şosete 0,02 clo + încălţăminte uşoarã 0,02 clo = 0,38 clo.

Factori de confort termic

· Viteza aerului interior w. Este un factor foarte important pentru organismul uman, deoarece aerul stagnant într-o incintă creează o senzaţie înăbuşitoare. Activitatea fizică poate creşte deplasarea aerului, astfel încât viteza aerului poate fi corectată pentru a ţine cont de nivelul confortului termic personal prin activitate fizică. Sensibilitatea la viteza aerului interior este foarte diferită la oameni şi dependentă de starea sănătăţii, sex, vârstă, îmbrăcăminte, anotimp;

· Umiditatea relativă a aerului interior φ_i se defineşte ca raportul dintre presiunea parţială a vaporilor de apă şi presiunea de saturaţie la o anumită temperatură şi presiune. φ_i influenţează schimbul de căldură al unei persoane cu mediul înconjurător prin evaporarea transpiraţiei la suprafaţa pielii. La temperaturi ale aerului interior mici, cedarea de căldură prin evaporare este mai scăzută, deci umiditatea relativă a aerului interior are o influenţă mai mică. La temperaturi ale aerului mai mari şi la activităţi fizice intense, creşterea umidităţii relative are o influenţă mare asupra schimbului de căldură între om şi mediul ambiant. Umidităţi relative ale aerului interior mai mari de 70%, la temperaturi coborâte ale aerului exterior, favorizează apariţia condensatului pe suprafaţa interioară a pereţilor exteriori, în lipsa unei izolări termice corespunzătoare.

Factori de confort termic

· Temperatura medie de radiaţie a suprafeţelor delimitatoare T_mr are o influenţă mai mare decât temperatura aerului interior asupra modului în care persoanele pierd dau primesc căldură din mediul înconjurător. Pielea omului absoarbe aproape la fel de multă energie ca un obiect negru mat. Valoarea temperaturii medie de radiaţie determină mărimea schimbului radiant de căldură al omului cu mediul ambiant. Se poate calcula ca media ponderată a temperaturilor pereţilor, ferestrelor, plafonului, pardoselii şi a corpurilor de încălzire din incintă cu formula (manual de ventilare):

, [^oC], (1.1)

unde T_i - temperatura fiecărei suprafeţe luate în considerare în ^oC, i=1..n, S_n – suprafaţa luată în considerare în m², n – numărul de suprafeţe radiante. Temperatura medie a pereţilor incintei trebuie să fie apropiată de temperatura aerului interior. Temperatura medie de radiaţie este în mod indirect influenţată de tipul de sistem de încălzire utilizat. Aceasta înseamnă, că pentru o anume incintă, echipată cu sisteme de încălzire diferite, temperatura rezultantă va fi diferită.

Casa pasiva si confortul termic

Noţiunea de confort termic implică atât microclimatul dintr-o încăpere, cât şi factori de natură psihologică şi mentală. Realizarea unui confort termic adecvat este foarte importantă, deoarece afectează întregul moral uman. Chiar dacă organismul uman se adaptează la mediul înconjurător prin strategii adaptive de genul îmbrăcare, dezbrăcare, schimbare de poziţie, mutarea în alte zone din incintă de alt nivel termic, etc., acestea nu sunt de durată. Se defineşte confortul termic rezonabil (reasonable confort) atunci majoritatea este satisfăcută. HSE consideră 80% dintre ocupanţii unei incinte o limită rezonabilă pentru un număr minim de oameni care trebuie mulţumiţi de confortul termic creat. Din aceste considerente, în proiectarea clădirilor, principalul factor de care se ţine seama este realizarea confortului termic pentru factorul uman. Evaluarea confortului este subiectivă şi include satisfacţia, acceptarea, caracterul plăcut sau reacţii negative.

Confortul termic este afectat de procesele de conducţie, convecţie, radiaţie, precum şi de pierderile de căldură prin evaporare. Mediul termic interior este influenţat de şase parametrii, denumiţi factori de confort termic:

· Temperatura aerului interior T_i, care reprezintă cel mai comun indicator al confortului termic. Se defineşte ca temperatura aerului din jurul corpului uman, la distanţă faşă de radiaţia surselor de căldură. Variaţiile chiar foarte reduse ale acestei temperaturi sunt sesizate imediat de organismul uman. Această temperatura este considerată ca valoare medie, ce trebuie reconsiderată în funcţie de cazul analizat. Pentru un individ normal îmbrăcat, cu o activitate fizică uşoară este prezentată în figura 58 o zonă de confort admisă. (Manual ventilare). În funcţie de valoarea acesteia se determină consumurile de energie pentru încălzire, respectiv răcire. Temperatura aerului interior trebuie să fie mai ridicată în încăperile în care oamenii se găsesc în repaus sau desfăşoară o activitate uşoară şi trebuie să fie mai scăzută acolo unde activitatea desfăşurată este mai intensă;

Confortul termic

Confortul termic este definit de ASHRAE* (Standard ANSI/ASHRAE 55-2004) şi de standardul ISO 7730:2005 ca fiind acea stare a minţii care exprimă satisfacţie în raport cu mediul înconjurător. Confortul termic se referă la suma de condiţii ale mediului înconjurător, în cadrul cărora percepţia mentală şi fizică este de confort, fără eforturi din partea organismului pentru compensarea termică. Din punct de vedere al studiului noţiunii de confort termic, se urmăreşte răspunsul uman la impactul climatic (O’Callaghan, P.W., 1978)

Datorită faptului că majoritatea oamenilor îşi petrece mai mult de 70% în clădiri (incinte închise), realizarea şi menţinerea confortului termic reprezintă sarcinile de bază pentru inginerii specialişti în microclimat interior. Clădirile de locuit şi cele din sectorul terţiar trebuie să asigure posibilitatea efectuării în condiţii optime a muncii fizice, cele intelectuale, a recreării, odihnei, în general a activităţilor pentru care sunt destinate clădirile respective cu o eficienţă energetică ridicată. Clădirile, indiferent de destinaţia lor, sunt mari consumatoare de energie şi în acelaşi timp oferă oportunităţi mari pentru ridicarea eficienţei energetice, problemă de mare actualitate în actualul context mondial.

Îmbunătăţirea eficienţei energetice atrage după sine şi reducerea facturii energetice, o cerinţă foarte importantă din punct de vedere economic. Din cele enunţate mai sus rezultă că microclimatul interior al unei clădiri trebuie să fie rezultatul unei optimizări multicriteriale, având în vedere atât confortul termic cât şi economia de energie

Protectia termica

Protecţia termică se referă la totalitatea măsurilor menite la determinarea reducerii cuplajului termic între interiorul şi exteriorul clădirii: termoizolarea pereţilor şi acoperişului, ferestre termoizolante, reducerea punţilor termice, etanşeizare, compactare, ventilaţie cu recuperare de căldură. În majoritatea situaţiilor, aceste măsuri facilitează obţinerea şi menţinerea unor temperaturi constante şi confortabile ale mediului interior locuit.

Balanţa energetică a pereţilor şi a acoperişului

Balanţa energetică a unei clădiri se referă la: suma pierderilor de căldură (de ex. prin tavan, pereţi exteriori şi ferestre) să fie egală cu suma aportului de căldură (de ex.: din încălzire solară pasivă, încălzire internă sau activă).

O ecuaţie foarte simplă corespunzătoare fluxului de căldură(termic) printr-un perete, de exemplu, este:

q=UAΔT,

unde U este transmitanţa termică a peretelui, A este aria corespunzătoare şi ΔT reprezintă diferenţa de temperatură dintre cele doua zone.

Casa pasiva

Designul interesant al acestei case pasive, situate intr-un orasel din Polonia, a pornit de la intentia proprietarilor - doi arhitecti - de a exploata potentialul pitoresc al terenului de 1585 mp, situat langa un lac si, totodata, de a reduce interferenta cu mediul natural inconjurator. Casa pasiva indeplineste doua roluri:“ casa de locuit si birou de arhitectura. S-a dorit construirea unei locuinte eficiente energetic si functionale, la un cost relativ scazut. Casa are o

suprafata locuibila de 160 mp si un garaj de 68 mp si a fost construita intre 2007 si 2010.

Arhitectii au urmarit sa izoleze zona intima, privata, de zona publica - biroul, atat in spatiul cladirii, cat si in afara. A fost necesar sa se implementeze toate solutiile moderne, compatibile cu obiectivele dezvoltarii sustenabile si prietenoase cu mediul, din materiale organice si, in consecinta, foarte usor de reciclat. Pentru a respecta criteriile conceptului de Casa Pasiva, a fost necesara limitarea consumului de energie pentru incalzire/racire sub va

loarea de 15 kWh/m2/an, in timp ce o casa obisnuita consuma, in medie, de 15 ori mai mult.

Sursa: kudika.ro, 25.04.2011

Coeficientul de conductivitate termică

Majoritatea materialelor de construcţie, cu excepţia celor compacte (metale, sticlă etc.), au o structură capilar–poroasă, alcătuită din cavităţi şi schelet rigid, ce poate lega apa sub diferite forme, la presiuni mai mici decât cele de saturaţie din afara corpurilor. De asemeni, aerul şi apa migrează prin reţeaua de capilare şi pori. În consecinţă, căldura se transmite concomitent sub mai multe forme:

· conducţie în scheletul solid şi în amestecul aer – apă din cavităţi;

· convecţie locală a aerului şi apei datorită diferenţelor de temperatură între feţele opuse ale pereţilor cavităţii;

· schimburi repetate de fază (evaporări, condensări) în cavităţi.

În aceste condiţii este deosebit de dificilă evaluarea cantitativă a acestor fenomene pe baza unor relaţii simple. Ca urmare, aprecierea coeficientului de conductivitate termică, în aşa fel încât să reflecte complexitatea proceselor de transfer termic, nu se poate efectua decât experimental, determinându-se un coeficient echivalent, ce depinde de o multitudine de factori:

λ_{echiv=f(T,U, gradT, gradU,d...)}

unde:

T – temperatura absolută;

U – umiditatea materialului;

grad T, grad U – gradienţii de temperatură şi de umiditate;

d – grosimea materialului.

Coeficientul de conductivitate termică λ (sau, mai scurt, conductivitatea termică) reprezintă o caracteristică termofizică de bază a fiecărui material şi depinde, în cazul general, de natura şi starea materialului, de temperatură şi de presiune. Pentru materialele de construcţie curent folosite, acest coeficient are valori cuprinse între 0,04...3,0 W/mºC (cu excepţia metalelor).

În Tabelul 1 sunt redate valorile coeficientului de conductivitate termică pentru câteva materiale de construcţii des întâlnite.

Conductivitatea termică variază direct proporţional cu densitatea materialului. Din acest motiv materialele uşoare (polistirenul, vata minerală) au un coeficient λ mai mic şi deci proprietăţi de izolare termică mai bune. De asemeni, coeficientul de conductivitate variază direct proporţional cu umiditatea (deoarece conductivitatea apei este considerabil mai mare – de cca. 20 de ori – decât cea a aerului), deci un material va avea proprietăţi izolatoare mai bune cu cât va fi mai uscat.

Tabel 1. Coeficientul de conductivitate termică

Nr. crt.	Material	λ (W/mºC)
1	Polistiren expandat	0.044
2	Vată minerală	0,042 ... 0,05
3	Lemn	0,17...0,41
4	Zidărie din b.c.a.	0,25...0,34
5	Zidărie din cărămizi cu goluri verticale	0,46...0,75
6	Zidărie din cărămizi pline	0,8
7	Beton armat	1,62...2,03
8	Oţel	58,0
9	Aluminiu	220,0

Transferul termic în construcţii

Fizica construcţiilor are ca obiect studiul proceselor care se desfăşoară între mediul exterior şi cel interior (delimitat de construcţie), în scopul adoptării unor măsuri de protecţie care să conducă la asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţilor omului, respectiv a condiţiilor de igienă şi confort, iar pentru clădiri cu alte destinaţii decât cele de locuit, a condiţiilor favorabile unor procese specifice.

Funcţie de parametrul de confort avut în vedere în mod preponderent, fizica construcţiilor cuprinde o serie de capitole de bază: higrotermica, ventilarea naturală, acustica, iluminatul natural.

Deşi toate laturile fizicii construcţiilor sunt importante, higrotermica necesită o atenţie deosebită, deoarece se ocupă de aspecte esenţiale privind condiţiile de muncă, destindere sau odihnă ale oamenilor.

Higrotermica este o ramură a fizicii construcţiilor în cadrul căreia sunt studiate acele fenomene şi caracteristici ale clădirilor ce au în vedere satisfacerea cerinţelor de viaţă ale oamenilor şi în special protecţia contra agenţilor climatici: variaţii de temperatură şi de umiditate, vânt, ploaie, zăpadă etc. Astfel, sunt investigate procesele de transfer de masă şi căldură în construcţii, respectiv transmisia vaporilor de apă (higro) şi a căldurii (termo) prin elementele de construcţii, precum şi efectele pe care aceste procese le au asupra condiţiilor de microclimat interior, a condiţiilor de igienă şi confort, a durabilităţii şi a caracteristicilor fizice ale elementelor.

Prin transfer de căldură se înţelege procesul spontan, ireversibil de propagare a căldurii în spaţiu, reprezentând schimbul de energie termică între corpuri, sau regiuni ale aceluiaşi corp, ca rezultat al diferenţei de temperatură dintre acestea. Transferul de căldură este un transfer de energie între sisteme fizico–chimice sau între diferitele părţi ale aceluiaşi sistem, în cadrul unei transformări în care nu se efectuează lucru mecanic.

Ştiinţa transferului de căldură are ca preocupare procesele în care energia termică la parametri mai ridicaţi este transformată în energie termică la parametri mai coborâţi. În mod curent, parametrul cu care se apreciază calitatea căldurii este temperatura, privită ca o măsură globală a intensităţii proceselor care determină energia internă a unui corp.

Schimbul de căldură respectă cele două principii fundamentale ale termodinamicii.

· Principiul I al termodinamicii, care exprimă legea conservării energiei:

„Dacă într-un sistem izolat termic, schimburile de căldură se desfăşoară fără reacţii chimice, fără fenomene electromagnetice sau de disociere şi fără deplasări de mase, cantitatea de căldură a sistemului rămâne constantă, oricare ar fi schimburile termice dintre părţile sale componente.”

• Principiul al II-lea al termodinamicii, care stabileşte sensul natural al propagării căldurii, întotdeauna de la zona cu temperatură mai ridicată către zona cu temperatură mai coborâtă:

„Dacă într-un sistem izolat termic, distribuţia temperaturilor este neuniformă, vor avea loc schimburi de căldură, aceasta scurgându-se din regiunile cu temperatură ridicată spre cele cu temperatură joasă, până la completa nivelare a temperaturilor sistemului.”

Practic, transferul de căldură este prezent într-o măsură mai mare sau mai mică în majoritatea domeniilor tehnicii actuale, iar importanţa lui este în continuă creştere. Legile transferului termic controlează modul în care căldura se transmite prin elementele exterioare ale clădirilor (anvelopa), proiectarea şi funcţionarea unei extrem de mari varietăţi de aparate şi instalaţii industriale etc.

Se poate afirma că obiectivele generale ale studiului transferului de căldură sunt constituite de găsirea metodelor şi procedeelor de frânare a acestui fenomen în cazul elementelor de izolare termică, sau de intensificare în cazul unor instalaţii de diverse tipuri.

Clădirile trebuie să satisfacă anumite cerinţe de confort, pentru îndeplinirea cărora mărimile fizice ce caracterizează microclimatul încăperilor nu trebuie să depăşească anumite limite. De exemplu, temperatura interioară în clădirile de locuit trebuie să fie minim 20 ºC iarna şi maxim 26 ºC vara, umiditatea relativă cca. 35...70% iarna şi 60% vara, viteza maximă de mişcare a aerului interior 0.2 m/s.