Etanseizarea casei pasive

Într-o casă pasivă schimbul de aer trebuie să fie unul controlat. Altfel, se vor genera pierderi de căldură, curenţi de aer, risc de condens, încălzire inutilă, etc. Anvelopa etanşă, contiunua, care înveleşte casa pasivă de la acoperiş până la fundaţii, evită aceste efecte nedorite şi permite o locuire confortabilă şi un consum redus de energie. Pereţii etanşi şi izolaţi respiră la fel de mult ca şi pereţii obişnuiţi, sistemul de ventilaţie oferind tot timpul aer proaspăt şi de cea mai bună calitate. La nevoie, ferestrele, pot fi, desigur, deschise. Ventilaţia controlată în locul unui schimb necontrolat de aer este o cerinţă nu numai a standardelor casei pasive. Funcţionând pe baza energie solare şi echipat cu o pompă de căldură şi un schimbător de căldură aer-aer, sistemul asigură o aprovizionare permanentă cu aer proaspăt în toate încăperile. În acelaşi timp, el realizează o distribuţie a aerului eficientă energetic precum şi o recuperare a căldurii acestuia. În regiunile cu ierni reci, stratul etanş-care serveşte în acelaşi timp ca barieră împotriva vaporilor- se instalează intotdeauna pe partea caldă a izolaţiei. Trecerile neetanşe prin anvelopa clădirii şi imbinările între pereţi au consecinţe neplăcute generând pierderi sporite de căldură, schimb de aer necontrolat, izolare fonică slabă şi pericol de deteriorare structurală cauzată de condens, mucegai sau coroziune. Este, deci, imperativ necesar ca în faza de proiectare să se elaboreze planul detaliat de etanşare, care să ţină cont de toate conexiunile dintre componentele structurale, îmbinările dintre pereţi şi trecerile prin anvelopă.

Ferestrele cu izolare termica superioara- elemente cheie pentru casa pasiva

In constructia unei case de locuit in standard pasiv, ferestrele joaca un rol crucial in atingerea eficientei energetice scontate.O casa pasiva certificata este construita pentru a atinge standarde de performanta energetica utilizand cu pana la 90% mai putina energie pentru incalzire si racire, dupa caz, decat o casa obisnuita. Pentru a atinge aceste peformante, casa pasiva este foarte bine izolata si utilizeaza ca sursa de incalzire principala, aporturile solare pasive precum si caldura generata de oameni si aparatura din casa. Diferenta necesara pentru incalzire este acoperita de sistemul de ventilatie cu recuperator

de caldura.

Deoarece standardul casei pasive este bazat pe eficienta, proiectantii si constructorii sunt liberi sa-si aleaga solutiile optime pentru a atinge obiectivul. Standardul pasiv nu impune solutii prestabilite nici utilizarea anumitor materiale. Proiectantii sunt liberi sa foloseasca orice solutie viabila pentru a atinge standardul de casa pasiva.

"Standardul nu-ti dicteaza ce tip de fereastra sa folosesti, te obliga, insa, ca la final casa sa fie cat mai etansa – masurabil cu Blower door test si sa foloseasca pana in 15kWh/m²an", spune consultantul specializat in case pasive de la Passive House Institute.

Cerintele legate de ferestre pentru a atinge standardul pasiv, variaza in functie de zona climatica. Daca localizarea este in europa de sud-vest este posibil ca standardul sa fie atins prin utilizarea unor ferestre cu geam dublu; daca facem referire la un climat mai sever unde este foarte cald sau foarte frig, sau ambele, utilizarea ferestrelor cu geam triplu este imperios necesara.

Calitatile geamurilor triplu izolate pot fi usor notabile in special in lunile intunecoase de toamnă si iarna. La cladiri proiectate in mod optim, cantitatea limitata de energie solara este utilizata atat de eficient, incat castigurile de energie solara din exterior pot compensa pierderile de caldura prin ferestre. Lipsa soarelui nu reprezinta o problema deoarece sticla izolanta high-tech are o emisivitate infrarosie extrem de mica. Aceasta inseamna ca structura speciala a foii de geam reduce cantitatea de caldura radiata din cladire. Cea mai mare parte a acestei calduri este reflectata inapoi în interiorul casei. Datorita calitatii superioare a sticlei, temperaturile masurate pe suprafata sticlei sunt totdeauna apropiate de temeratura aerului interior asigurand un climat interior confortabil.

Izolaţia termică

Fie că este masivă, din lemn, sticlă sau o construcţie mixtă – o casă pasivă se pretează la orice stil de construcţie. Dacă diferitele componente au fost instalate cu grijă, fără punţi termice, rezultă un sistem închis, care păstrează o ambianţă interioară confortabilă. Mulţumită izolaţiei de înaltă calitate, anvelopa clădirii este etanşă oferind protecţie la frig, căldură şi zgomot. Locatarii se bucură de cel mai mare confort posibil-datorat înainte de toate diferenţei mici dintre temperatura aerului şi a suprafeţelor, atât pe timpul iernii cât şi vara.

Izolarea continua de la acoperiş pâna la fundaţie nu numai că va reduce cheltuielile, dar reprezintă şi o investiţie utilă în confortul locatarilor. Astfel, materialele termoizolante din fibre minerale, precum vata minerală, dau rezultate deosebit de bune. Pentru comparaţie, pentru a obţine acelaşi efect de izolare ca şi 1,5-2 cm de material izolant, ar fi necesari circa 30cm de cărămidă solidă sau 105cm de beton. Luând in considerare grosimea de izolare recomandată pentru casele pasive de 30cm sau mai mult, solicitarea asupra clădirii ar fi mult prea mare- fără a mai vorbi de costuri. Un alt aspect important este reprezentat de consecinţele ecologice foarte favorabile care se obţin din izolarea cu vată minerală: mai puţină energie pentru încălzire, emisii mai reduse de CO2 şi un ciclu de viaţă mai lung al clădirii. Toate acestea generează beneficii atât pentru indivizi cât şi pentru societate.

Numai prin instalarea unei izolaţii termice de înaltă calitate se poate utiliza eficient energia solară. Pe timpul iernii aportul solar este valorificat în interiorul casei, în loc să încălzească inutil aerul exterior. Într-o casă pasivă sistemul solar optimizat economic poate acoperi circa 30-50% din necesarul total de încălzire de joasă temperatură. Ferestrele contribuie, de asemenea, la reducerea impactului ambiental. Dacă sunt conforme cu standardele casei pasive, atunci ele degajă mai multă căldură spre interior, decât spre exterior. Mulţumită geamurilor triple, tocurilor izolate termic şi absenţei punţilor termice aporturile de căldura sunt mari chiar şi pe timpul iernii, astfel încât pot compensa o mare parte din pierderile de căldură. Totuşi, pentru ca locatarii să nu transpire pe timpul verii, trebuie luate măsuri preventive:

• Umbrirea ferestrelor care dau spre sud, est şi vest
• Măsuri pentru ecranarea ferestrelor care dau spre sud, de exemplu prin instalarea unei streşini mai proeminente
• Pereţii camerelor trebuie să aibă o bună capacitate de stocare a căldurii
• Asigurarea unei ventilaţii eficiente

Sursa: Ghid ISOVER Multi-comfort house

Cateva aspecte esentiale in proiectarea caselor pasive

Cei mai importanţi paşi în proiectare sunt:

· Reducerea umbririi pe timp de iarnă. Aceasta înseamnă proiectare fără parapeţi, protecţii spre exterior, balcoane încastrate, pereţi despărţitori etc.

· Structura clădirii să fie una compactă. Suprafeţele vitrate trebuie să fie orientate spre sud şi să acopere până la 40% din suprafaţa peretelui. Ferstrele spre est/ vest/nord trebuie să nu fie exagerat de mari, nu mai mari decât cele cerute pentru o ventilare optimă.

· Forma anvelopei să fie una cât mai simplă, mai compacta, fără complicaţii.

· Concentrarea instalaţiilor într-un singur loc, de exemplu dispunerea băilor deasupra sau în vecinătatea bucătăriilor.

· Prevederea locurilor pentru conductele de ventilare necesare.

· Separarea termică a subsolului de parter (inclusiv scara spre subsol) – absolut etanş şi fără punţi termice.

· Estimarea, de la bun început, prin calcul a necesarului de energie( de exemplu –calcul prin Pachetul de Proiectare a Casei Pasive PHPP).

· Selectarea tipului de structură a clădirii – uşor (lemn, metal) sau greu (beton, zidărie). Elaborarea conceptului proiectului, planurile casei, conceptul de alimentare cu energie pentru ventilaţie, încălzire şi apă caldă.

· Proiectarea grosimii izolaţiei anvelopei clădirii şi evitarea punţilor termice

· Proiectarea elementelor de legătură etanşe şi fără punţi termice

COMSOL Multiphysics Seminar

Pe data de 10 mai 2011 se va desfasura la Bucuresti seminarul ''COMSOL Applications'. Seminarul este o introducere in Comsol Multyphisics si va arata modalitatea de folosire a programului in procesele de simulare.

Prima parte a seminarului va oferi o privire de ansamblu asupra programului si posibilitatilor de utilizare COMSOL® Multiphysics Versiunea 4.1, in timp ce a doua parte va fi dedicata unui studiu de caz.

Participarea este gratuita. Formularul de inregistrare si detalii suplimentare gasiti aici:

http://comsol.gamax.hu/english/seminars/bucharest

Invitatie seminar ''Eficient si Ecologic!''

Firma Naturalpaint organizeaza in 2-3 mai 2011 un seminar practic cu titlul ''Eficient si Ecologic!''

Tema seminarului este Termoizolarea unei fațade cu termosistem ecologic Gutex si este alcatuit din doua parti

• Partea teoretica- luni 2 mai la Cluj Napoca
• Partea practica- marti 3 mai la Bistrita

Seminarul va fi sustinut de catre Domnul Ulrich Wilms, reprezentantul firmei Gutex si va cuprinde o prezentare a Gutex Thermowall - termosistem complet si ecologic pentru case pe structura de lemn sau caramida si termoizolarea acoperisului cu Gutex Ultratherm-plăci fibrolemnoase pentru renovarea podurilor, realizarea si termoizolarea asterelii.

Participarea este gratuita, trebuie doar sa va inregistrati deoarece locurile sunt limitate.

Formularul de inregistrare si informatii suplimentare gasiti aici http://www.naturalpaint.ro/seminarii.html

Energia electrică şi-ar putea dubla costurile în următorii şapte ani. Curentul electric pentru un frigider va costa 40-50 de lei/lună

Factura la energia electrică s-ar putea dubla în următorii şapte ani odată cu intrarea în vigoare a schemelor de sprijin pentru energia regenerabilă, aflate acum spre avizare la Comisia Europeană. "Preţul la energia electrică ar putea creşte cu 40-60 euro în următorii şapte ani. Pentru 2011, bazat pe previziunea revizuită a Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), influenţa în preţ la consumatorul final va fi de 18,54 lei/MWh (4,5 euro). În prezent preţul pentru energia electrică în România este de 45 de euro/Mwh.

În Germania preţul energiei electrice este de 60 de euro/Mwh", a declarat ieri Ion Lungu, preşedinte al Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFFER), în cadrul conferinţei "Protecţia mediului şi influenţele în economia României", organizat de Focus Energetic. Cele 8 milioane de consumatorii casnici din România platesc în prezent la energia electrică o factură medie de 10-15 euro/lună. În Germania, o familie de medie plăteşte lunar circa 15-20 euro pentru energia electrică. În total în conturile furnizorilor de energie electrică din România ajung acum în jur de 1,4 miliarde de euro sub forma facturilor plătite de consumatori. În 2017, în condiţiile dublării costurilor, furnizorii de electricitate ar putea încasa facturi de 2,8 miliarde de euro.

Astfel, o familie medie de patru persoane care plăteşte în prezent o factură lunară de 10-15 euro, ar putea plăti în 2017 circa 30 de euro pentru energia electrică. Un frigider consumă într-o lună în jur de 80-100kwh lunar, în bani însemnând circa 4-4,5 euro/lună (18-20 lei).Dacă preţurile se vor dubla, curentul electric pentru un frigider vor creşte până la circa 10-12 euro (40-50 lei), valoarea medie totală din prezent a unei facturi pentru energia electrică a unei familii medii din România.

Energia electrică pentru un laptop folosit opt ore pe zi, care consumă 60 kwh/lună, va costa 2,7-3 euro(11-12 lei), în timp utilizarea normală a cinci becuri de 100 de waţi va costa peste şapte ani circa 5 lei/lună în condiţiile în care acum costă numai 2-2,5 lei pe lună.

Creşterile de preţ ar putea ajunge pe factură doar în cazul unui val de investiţii pe segmentul energiei regenerabile, însă legea care ar trebui să reglementeze modul în care sunt aplicate măsurile de susţinere pentru producătorii de energie verde este pe cale să încheie trei ani de neaplicare. Aplicarea legii a fost întârziată de modificările făcute asupra acesteia anul trecut şi de lipsa normelor de aplicare. În prezent documentul se află pentru avizare pe birourile decidenţilor de la Bruxelles, iar negocierile se învârt în jurul găsirii de soluţii pentru evitarea supracompensării acestor investiţii. Pe piaţa locală valoarea proiectelor în energia regenerabilă se ridică acum la puţin peste 800 de milioane de euro cu toate că pe hârtie potenţialul României în acest domeniu este estimat la 5 miliarde de euro în următorii ani.

Alternativele la energia verde sunt puţine în condiţiile în care accidentul de la centrale nucleară de la Fukushima a readus în atenţia opiniei publice vulnerabilităţile şi riscurile asociate producerii de energie electrică din surse nucleare.

Cititi integral pe: http://www.zf.ro/companii/energia-electrica-si-ar-putea-dubla-costurile-in-urmatorii-sapte-ani-curentul-electric-pentru-un-frigider-va-costa-40-50-de-lei-luna-8172813

Repere privind proiecatrea caselor pasive

Reperul: un necesar de energie pentru încălzire de 15 kWh/m²an. Acolo unde se realizează un necesar de energie pentru încălzire de 15kWh/m²an, economia, fizica construcţiei şi proiectul sunt in perfectă armonie. Judecand doar după aspectul său exeterior, o casă pasivă poate semăna cu modelele convenţionale de proiectare.În ceea ce priveste interiorul, ea reclamă o proiectare meticuloasă. Această etapă este mai pretenţioasă şi mai costisitoare- cel puţin la început. În final, totuşi, noul concept va facilita realizarea şi va ajuta la obţinerea unui bilanţ energetic avantajos: pe de o parte pierderi reduse de caldură, pe de altă parte aporturi de caldură solară şi internă.Atât proiectarea cât şi execuţia caselor pasive trebuie făcută cu maxim de profesionalism. O casă pasivă are un ‘’buget energetic’’ limitat. Prin urmare performanţa sa energetică trebuie garantată pentru multe decenii. Pe termen lung calitatea execuţiei este chiar mai importantă pentru eficienţa energetică a clădirii decât valorile U calculate pentru fiecare componentă de structură. Deoarece conceperea unei case pasive este o muncă foarte pretenţioasă, care necesită un proiect elaborat şi metode de execuţie de calitate ridicată, bine controlate, realizarea devine mai uşoară.Pentru a diminua costul construirii unei case de tip pasiv, se recomandă alegerea unui proiect simplu, compact. Fiecare parte expusă sau proeminenţă a clădirii sporeşte necesarul de căldură pentru încălzire. Din punct de vedere al geometriei clădirii, este avantajos să se minimizeze suprafaţa anvelopei care delimiteaza volumul incalzit. Reducerea acestei suprafeţe diminueaza pierderile de căldură şi costul construcţiei.În plus faţă de forma clădirii, amplasarea poate avea un impact pozitiv asupra consumului de energie. Casa pasivă trebuie orientate către sud. Punţile termice sunt punctele slabe ale anvelopei clădirii şi conduc la pierderi nedorite de căldură. Prin urmare, o prioritate absolută o reprezintă construirea unei anvelope fără punţi termice.[1]

[1] Ghid ISOVER pentru proiectarea caselor pasive

Casa pasiva. Descriere concept

Ideea de a dezvolta conceptul de casă pasivă a venit iniţial din partea profesorului suedez Bo Adamson. În timpul unei călătorii de studiu în China, la mijlocul anilor 80, el a întâlnit tehnicile tradiţionale de construcţie în zona de sud a râului Yang Tse. Marturiile acestor tehnici au inspirat co-efortul profesorului Wolfgang Feist de a dezvolta conceptul de casă pasivă. Primele case pasive au fost construite în Germania în anii 90. Numărul de case pasive construite a crescut pe parcursul deceniului şi a dus la înfiinţarea Institutului de case pasive la Darmstatd (Feist 2005).

O casă pasivă este o casă care reuşeşte să păstreze o temperatură confortabilă, chiar şi în anotimpul rece, fără utilizarea unui sistem de încălzire specific. Termenul de pasiv este folosit deoarece principala sursă de încălzire provine de la soare şi de la căldura emisă de locuitori acesteia, de aparatele de uz casnic, de căldura care este consumată pasiv de către casă fără utilizarea de orice aparate speciale (Schnieders 2003).

O casă pasivă este definită ca o casă cu un necesar maxim anual pentru încălzire de 15 kWh/m2 (Husbanken 2004). Standardul a fost dezvoltat pentru prima oară de către Wolfgang Feist, iar acum este reglementat de către Institutul german de case pasive Passivhaus.Standardul este exclusiv definit de consumul de energie necesar pentru încălzire, neavând cerinţe specifice stabilite pentru materialele de construcţii sau tehnicile de construcţie utilizate. Chiar dacă standardul este definit de consumul de energie necesar pentru încălzire, conceptul de casă pasivă presupune, de asemenea, reducerea la minim a consumul de energie, provenit din alte surse potenţiale consumatoare în clădire. În mod normal, aceastea ar include apa caldă menajeră şi aparatele de uz casnic. Obiectivul este de a menţine un consum total de energie de 120kWh/m2a (Schnieders 2003). Chiar dacă standardul în sine nu stabileşte nicio cerinţă pentru materialele de construcţii utilizate, este evident că un consum redus de energie nu se realizează fără o minuţioasă luarea în considerare a acestor aspecte încă de la începutul proiectului.

O abordare a conceptului de casă pasivă poate fi percepută în general ca fiind compusă din cinci elemente de bază. Trei dintre ele (izolare termică superioară, recuperarea căldurii şi aporturile solare) se referă la proprietăţile de încălzire ale clădirii, în timp ce ultimele două (randament electric şi completarea celorlalte cereri de energie cu surse regenerabile) sunt necesare pentru a minimiza pe deplin impactul asupra mediului. Izolarea termică de cea mai înaltă calitate este o condiţie prealabilă pentru a atinge standardele stabilite în conceptul de casă pasivă. Acest lucru poate fi realizat cu diverse tipuri de materiale, dar valorile U ale elemente de construcţie exterioare nu trebuie să depăşească 0,15W/m²K. Acest lucru se realizează printr-o izolaţie termică superioară, cu o grosime a stratului de izolaţie termică de pâna la 50cm. Izolatia nu este singurul aspect important care trebuie luat în considerare. Punţile termice trebuie să fie evitate iar clădirea trebuie perfect etanşeizată. O proiectare detaliată este imperios necesară pentru a atinge astfel de performanţe.

Un sistem eficient de recuperare a căldurii este un element principal în atingerea standardelor de casă pasivă. Numarul schimburilor de aer pe oră, în Romania, are o valoare medie de 0,6 potrivit Normativului C107/1-1997 în timp ce în Norvegia acesta este de aproximativ ⅛ potrivit codul actual de construcţii norvegiene. Rata de recuperare a căldurii trebuie să depăşească 75%, un procent care poate fi realizat prin intermediul schimbătoarelor de căldură. Sistemul de ventilaţie trebuie să fie extrem de eficient energetic. Izolaţia termică şi sistemul de recuperare a căldurii sunt factori cheie pentru a realiza construcţii cat mai eficiente energetic. Aporturile solare pasive reprezintă următorul pas în acest proces. Aportul energiei solare acoperă aproximativ o treime din cererea de energie termică a unei case pasive. Pentru a realiza acest lucru trebuie să existe un aport solar net direct de la ferestre. Aceasta se realizează prin pierderi de caldura extrem de scăzute prin ferestre, tocuri de o eficienţă ridicată şi orientarea ferestrelor către sud. Ferestrele trebuie să aibă o valoare U mai mică de 0,8 W / m² K, care reprezintă un pic mai mult de jumătate din valoarea medie a unei ferestre moderne. Un randament electric ridicat vizează utilizarea numai acelor aparate electrice care sunt extrem de eficiente energetic. Toate aparatele electrice trebuie clasificate în clasa A conform standardelor de eficienţă electrică stabilite de UE. Chiar dacă o casă pasivă este concepută pentru a minimiza consumul de energie, va fi în continuare nevoie de energie. O casă pasivă ar trebui să vizeze obţinerea aceastei energii din surse regenerabile nepoluante. Un bun exemplu ar putea fi integrarea colectoarelor solare în procesul de proiectare al clădirii, permiţând astfel creşterea procentului de apă caldă necesară pentru a fi încălzită pasiv.

Despre confort...

Ecuatia de confort data de Fanger este derivata din conceptul ca, pentru un confort termic optim pierderea de caldura a corpului uman este intr-un echilibru cu productia sa de energie termica. Aceasta formeaza o relatie intre activitate (de ex. dormitul, alergarea...) si imbracaminte precum si proprietatile mediului termic, care sunt:

• Temperatura aerului
• Temperatura suprafetelor inconjuratoare, care poate fi rezumata ca fiind "temperatura radianta"
• Viteza aerului
• Umiditatea aerului

Exista e serie de combinatii a celor 4 parametri mentionati in care confortul este foarte bun: acesta este asa numitul domeniu de confort. Poate fi determinat cu ajutorul ecuatiei lui Fanger, documentat in ISO 7730. In conformotate cu acest standrad, este foarte important ca:

• Aerul sa nu fie foarte umed
• Viteza aerului sa ramana in limite acceptabile (pentru viteze sub 0.08 m/s, mai putin de 6% din oameni vor sesiza)
• Diferenta dintre temperatura radianta si temperatura aerului sa ramana mica
• Diferenta temperaturii radiante in diferite directii sa ramana mica (mai putin de 5° C )
• Stratificarea temperaturii aerului din incapere sa fie mai mica de 2° C intre zona capului si cea a picioarelor unei persoane asezate
• Temperatura perceputa sa varieze cu mai putin de 0.8° C in zona locuibila

In ceea ce priveste ultimul punct, P.O.Fanger spune: "cu cat este mai mare variatia campului termic a unei suprafate, cu atat mai mare este numarul estimat al oamenilor nemultumiti".

Ce are in comun notiunea de confort cu casa pasiva?

Se poate observa faptul ca prin cerintele standardului casei pasive toate criteriile de confort sunt automat indeplinite- imbunatatirea substantiala a izolatiei termice imbunatateste automat confortul termic. Aceasta poate fi inteleasa astfel:

• Imbunatatind izolatia termica fluxul de caldura din interior spre exterior este redus
• Fluxul de caldura al camerei la suprafata interioara a componentei exterioare a anvelopei este de asemenea redus.
• Diferenta de temperatura dintre suprafata camerei si suprafata interioara a componentei izolate a cladirii este mai mica

Consecinta practica: avand o izolare termica foarte buna a componentelor exterioare ale cladirii, temperatura pe suprafata interioara difera foarte usor de temperatura camerei. Aceasta se aplica atat vara cat si iarna. Pe perioada iernii, suprafata interioara a componentelor exterioare ale cladirii sunt calde(peretii exteriori, acoperis etc. cu aproximativ 1° C sub temperatura ambientala, suprafata ferestrelor cu maxim 3-3.5° C sub aceasta). Definitia unei ferestre calitative, acceptata pentru standardul casei pasive este urmatoarea: Eficienta izolatiei unei ferestre potrivita pentru casa pasiva trebuie sa fie atat de buna astfel incat in cele mai vitrege conditii climatice proiectate, ecuatia θ _area - θ _Oberfl ≤ 3.5 °C trebuie sa fie indeplinita.

Secretele Casei Pasive (7)

7. Cel mai bun confort termic

Cu o anvelopa bine izolata, o casa, o cladire de birouri sau orice alt spatiu utilzat de oameni are in mod automat conditii interioare de confort termic imbunatatite, diferente mici de temperatura, diferente mici intre temperaturile radiante.

O definitie comuna a confortului termic este data de [ASHRAE 55] ca fiind "that condition of mind that expresses satisfaction with the thermal environment". Termenul " condition of mind" indica deja faptul ca acest confort termic este subiectiv si poate diferi in functie de indivizi chiar daca toate celelalte conditii sunt identice. Fiind rezultatul unui preces fizic, fiziologic si psihologic, confortul termic poate fi definit doar pe baza unor dovezi experimentale. Cu toate acestea, exista un acord general cu privire la principalii parametri fizici externi care determina confortul termic. Acestia sunt: temperatura aerului, temperatura radianta, umiditatea si viteza vantului. Combinatia ideala a acestor parametri depinde in principal de activitatea si vestimentatia individului. Cel mai important factor al confortului termic este fara indoiala temperatura operativa. De exemplu, un studiu facut de McIntyre 1980, arata ca dupa ce s-au analizat numeroase situatii cu privire la diferite aspecte ale confortului termic, a concluzionat ca "atunci cand avem probleme legate de disconfort, primul pas in remedierea situatiei a constat in a aduce temperatura ambientala la un nivel optim ".

Confortul termic este analizat, in general, in sapte trepte. Sunt folosite, de obicei, doua scari diferite: scara ASHRAE si scara Bedford.

ASHRAE scale	Bedford scale	Numerical equivalent
hot	Much too hot*	+3/7
warm	Too hot**	+2/6
slightly warm	Comfortably warm	+1/5
neutral	comfortable	0/4
slightly cool	Comfortably cool	-1/3
cool	Too cool	-2/2
cold	Much too cool	-3/1

*Sometimes also: "much too warm"

** Sometimes also: "too warm"

Secretele Casei Pasive (6)

6. Oricine poate invata

Asadar, nu este nici un secret. Orice arhitect si inginer constructor poate invata cum sa construiasca o casa pasiva. Sunt necesare cateva cunostinte de baza dar nu este o intreaga filosofie. Este asemenea mersului pe bicicleta sau inotului. Dupa dobandirea unor informatii de baza si castigarea unei minime experiente, oricine este capabil sa construiasca o casa poate construi si o casa pasiva. Exista cursuri specializate, disponibile in diferite tari, pe diferite continente. Mai multe informatii puteti afla accesand http://eu.passivehousedesigner.de/

Secretele Casei Pasive (5)

5. Atat de ieftin.....

Va mai aminititi promisiunile industriei nucleare? Pretul electricitatii va cobori atat de mult incat nici nu va fi necesar sa masuram consumul realizat- acest tip de promisiuni au venit, revenit, in trecutul nu foarte indepartat, in concordanta cu liberalizarea pietei de energie. In realitate, cei mai multi dintre noi au vazut cresterea pretului electricitatii in ultimele decenii – iar acolo unde nu a crescut, au existat subventii consistente. Acest lucru nu este, insa, surprinzator atata vreme cat consumul energetic este strans dependent de surse de energie nesustenabile care vor fi din ce in ce mai scumpe. Nu vom vorbi aici despre dezastrul nuclear din Japonia, subiect intens dezbatut si cu serioase implicatii pentru politicile energetice viitoare. Un lucru este cert, omenirea trebuie sa regandeasca politica energetica.

Alternativa casei pasive va ofera un consum de enrgie atat de redus incat nu mai este necesar a fi masurat. Nu este o exagerare – factura de intretinere pentru o casa pasiva de 100 m² in Germania nu depesaste 250 euro – pe an!!!!! Atat cat altii platesc pe luna. Necesarul de incalzire pentru o casa pasiva se incadreaza in 15 kWh/ m²a .

Asadar eficienta energetica este mult mai atractiva din punct de vedere economic decat petrolul, carbunele sau energia nucleara. Nu este numai mult mai sanatoasa, curata, sustenabila cat mai putin costisitoare pentru populatie.

Secretele Casei Pasive (4)

4. Calitatea aerului

Intr-o casa pasiva veti avea intotdeauna cea mai buna calitate a aerului. Foarte multi ingineri vad inca utilizarea sistemelor de ventilatie ca o unealta pentru racirea sau incalzirea spatiului interior, neglijand importanta calitatii aerului din locuinte. Indicatorul IAQ (Indoor Air Quality) este deosebit de important pentru sanatatea locuitorilor cladirii, pentru a avea o buna calitate a aerului din incaperi. Conceptul de casa pasiva pune un foarte mare accent pe conditiile de calitate ale interioarelor spatiilor locuibile. De aceea este important sa avem intotdeauna o aprovizionare suficienta cu aer proaspat. Acest lucru nu se poate realiza in conditii optime prin simpla deschidere a geamurilor fapt pentru care este necesar un sistem de ventilatie cu recuperator de caldura. Cat de des ar trebui deschise geamurile? Raspunsul la aceasta intrebare este destul de dificil si variaza individual in functie de conditiile generale, dimensiunea ferestrelor, locatia constructiei, etc. Deoarece multe case nu au un sistem propriu de ventilatie, PHI a studiat necesarul minim de ventilatie prin deschiderea ferestrelor. Aceasta analiza arata ca pentru un schimb de aer adecvat intr-o casa fara sistem de ventilatie, ferestrele trebuie deschise de minim 4 ori pe zi si la cel mai mare interval de timp posibil, preferabil la un rastimp de 6 ore ([Feist 2003]). Sigur, acest lucru nu se aplica pentru rezidentii caselor pasive, ei nefiind preocupati cu deschisul ferestrelor la anumite intervale de timp, sistemul de ventilatie ocupandu-se practic de acest lucru. Evident, locuitorii acestor case pot deschide ferestrele atunci cand doresc doar ca nu trebuie sa-si aminteasca sa faca acest lucru regulat pentru a avea o calitate buna a aerului interior. Functia de baza a unui sistem de ventilatie este de a alimenta cu aer proaspat, in ‘’cantitatile necesare’’ spatiului de locuit. Casele pasive au intotdeauna incorporat un sistem de ventilatie cu recuperator de caldura. Acesta este prevazut cu un filtru de particule la orificiul de intrare a aerului proaspat in sistemul de ventilatie, filtru ce retine cel putin 95% din toata cantitatea de praf ceea ce face ca aerul dintr-o casa pasiva sa fie mult mai curat si sanatos.

Passive House Basics Cours

Institut pentru Case Pasive impreuna cu Universitatea din Innsbruck si iPHA – The International Passive House Association, organizeaza un curs introductiv despre case pasive. Seminarul se adreseaza atat celor care doresc sa se familiarizeze cu conceptual de casa pasiva cat si celor care doresc sa-si reimprospateze cunostintele in domeniu. Vor fi tratate teme precum: necesarul pentru incalzire si racire, etanseitatea, punti termice, sisteme de ventilatie, calitatea aerului interior precum si comportarea caselor pasive construite in diferite zone climatice.

Informatii suplimentare despre conferinta de la Innsbruck si cursul introductiv puteti afla accesand link-ul urmator:

http://www.passivhaustagung.de/fuenfzehnte/englisch/index_eng.html